Poluarea auto

Cea mai importantǎ sursǎ de CO din poluarea generalǎ a atmosferei (60%) este produsǎ de gazele de eşapament a autovehicolelor. S-a estimat cǎ 80% din cantitatea de CO este produsǎ în primele 2 minute de funcţionare a motorului şi reprezintǎ 11% din totalul gazelor de eşapament .Totuşi în prezent vehiculele polueazǎ de 8-10 ori mai puţin decât cele care au existat în circulaţie acum 30 de ani dat fiind faptul că s-au intensificat preocupǎrile privind diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor şi s-a realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizare a dispozitivelor antipoluante.


În oraşele mari, poluarea este cauzată de transport, în categoria căruia intră: transportul rutier, feroviar, naval, aeriantre, datoritǎ numǎrului foarte mare al acestora. Şi deoarece majoritatea autovehiculelor sunt concentrate în zonele urbane (aprox. 90%), se poate înţelege rolul lor deosebit de important în poluarea oraşelor.


În ultimul deceniu ca şi în alte oraşe din Europa în Republica Moldova transportul auto, a devenit şi continuă sa ramîna sursa  principala de  poluare a bazinului aerian în prezent ponderea lui constituie 159, 0 mii tone (gaze de esapament)  sau   92% din emisiile sumare.


I.Gaze de eşapament.


Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor prezintă două mari particularităţi


1.În primul rând eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraţii ridicate la înălţimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mică şi mare capacitate de difuziune în atmosferă.


2.În al doilea rând emisiile se fac pe întreaga suprafaţă a localităţii, diferenţele de concentraţii depinzănd  de intensitatea traficului şi posibilităţile de ventilaţie a străzii.


Ca substanţe poluante, formate dintr-un număr foarte mare (sute) de substanţe, pe primul rând se situează gazele  de eşapament. Volumul, natura, şi concentraţia poluanţilor emişi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului şi de condiţiile tehnice de funcţionare.


Compoziţia gazelor de eşapament.


a) CO – monoxidul de carbon;


b) CHx- hidrocarburi


c) SO₂- dioxidul de sulf;


d) NOx- oxizii de azot;


e) compuşi organici volatili (benenul);


f) funigine, azbest.


II.Efectele negative asupra sănătaţii organismelor şi  mediului.


Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce în ce mai mare printre poluanţii devastatori. Monoxidul de carbon este un compus al gazului natural  se formează  în  urma arderii combustibilului,  în  mod natural în urma  metabolismul microorganismelor şi în cel al anumitor plante. El se răspandeşte în atmosferă sau se formează în stratosferă sub efectul razelor UV.   O cantitate echivalentă de CO se formează prin acţiunea omului în momentul combustiei  carbonului şi hidrocarburilor. 67% din CO provine de la vehicule, combustia carora  nefiind complete decât dacă motoarele merg în plină viteză.


Cantităţile reziduale se ridică în straturile mai înalte ale atmosferei . Monoxidul de carbon este un gaz toxic pentru oameni şi animale. El pătrunde în organism prin plamâni şi blochează fixarea oxigenului prin atomul central de Fe al hemoglobinei  puterea sa de fixare este de 240 de ori mai importantă decât cel al oxigenului. Nivelul de otrăvire depinde de saturaţia sanguină, de cantitatea de CO din aer şi volumul respirat. Monoxidul de carbon este toxic, dar în condiţii atmosferice se leagă repede cu oxigenul atmosferic şi formează CO2 , CHx şi oxizii toxici emişi în atmosferă participă la aş anumitul efect de seră.


Bioxidul de carbon întalnit în atmosferă în proporţie de 0,03% nu produce tulburări manifestate decât în situaţiile în care este împiedicată trecerea gazului din sângele venos în alveola pulmonară şi eliminarea lui prin aerul expirat. De fapt fenomenele toxice apar în momentul în care presiunea parţială a CO2   din aer creşte atât de mult încât împiedică eliminarea acestui catabolit. Iniţial apare o creştere a CO2 din sânge , mai puţin datorită pătrunderii lui din aerul exterior, cât datorită autointoxicării organismului. Pe măsură ce creşte concentraţia în aerul atmosferic, intervine şi solubilizarea lui în plasma sanguină datorită presiunii parţiale crescute; la autointoxicare se asociază intoxicaţia exogenă .Primele tulburări apar în jurul concentraţiei de0,05 % manifestată prin tulburări respiratorii(accelerarea respiraţiei), apare apoi cianoza, urmată de tulburări respiratorii şi circulatorii însoţite de fenomene legate de disfuncţia SN central.


Aditivii din combustibili sedimentează pe suprafaţa solului, ca apoi , cu hrană, să se depoziteze în organism.


Dioxidul de sulf (SO2), produs în principal de arderea cărbunelui dar prezent şi în emisiile motoarelor diesel, se combină cu apa din atmosferă şi provoacă ploile acide care distrug vegetaţia şi clădirile.


Azotul – compuşii azotului contribuie constant la poluarea atmosferei, bioxidul de azot NO2 este unul din cei mai periculoşipoluanţi.


Sursa principală a acestui gaz o reprezintă motoarele cu ardere internă, în special a automobilelor. NO2 se formează la temperatură ridicată din ţevile de eşapament. Cantităţi importante de NO2 dau naştere şi la arderea cărbunilor. În afară de faptul că NO2 este toxic ca atare la anumite concentraţii, el contribuie nemijlocitla formarea smogului – fotochimic, un produs complex alcătuit din diverşi compuşi chimici şi avândca substrat fizic particule de aerosoli (suspensii solide sau lichide din atmosferă).Sub influenţa razelor solare mai ales ultraviolete (UV) între aceşti compuşi se produc reacţii secundare şi terţiare din care iau naştere alte substanţe, ca ozon,  acroleina, formaldehida, peroxiacetilnitraţi, etc. Dintre acestea PAN şi ozonul au efecte toxice deosebit de puternice.  Bioxidul de azot sub acţiunea razelor UV reacţionează şi dă oxid de azot şi oxigen atomic. O parte din acesta se combină cu oxidul de azot regenerând NO2, proces ce duce la menţinerea NO2 înatmosferă. Altă parte a oxigenului atomic se combină cu O2  şi dă ozonul, foarte reactiv şi puternic oxidant. În rezultatul măririi concentraţilor  de noxe eliminate în atmosferă  duc la formarea  dezechilibrului ecologic sau problemele ecologice mondiale  cu care se confrunta  omenirea în sec. XXI.

Data: joi 31 mai 2018
Autor: Alex Toader
Loading...