Iată un om!


Cunosc un om.

De fapt nu-l cunosc decât așa, virtual. Puțini oameni pe care-i cunosc în viața reală sau în spațiul virtual au reușit să-mi inspire respect și admirație, așa cum a reușit omul ăsta!


Nu! Nu-i un intelectual, nu-i artist, poet, filosof, istoric, IT-ist, arhitect, muzician, sau orice altceva ce v-ar face pe voi (și pe mine) să îi acordăm din start o anumită valoare, doar pentru că are o anume pregătire și, nu-i așa?, o diplomă cu parafă.


Nu. Viorel e „academician”. Așa se prezintă. E absolvent de „academie”. Academia lui a fost Orfelinatul. Frații lui sunt și ei academicieni. Geta e mama academicienilor. Pe Geta a văzut-o de câteva ori în viață, o știe, o respectă, n-o acuză. O pomenește (rar), ba chiar are și o poză cu el și ea, făcută acum câțiva ani.


Omul asta, care acum are 44 de ani, n-a avut prea multe șanse-n viață. Nici prea multă școală, că, na! Din orfelinatele comuniste ieșeai la 18 ani doar cu un șut în cur, pe motiv de majorat, și pe urmă… dumnezeu cu mila! Știm cu toții câți nefericiți orfani, expulzați din orfelinate, au devenit fie infractori, fie cerșetori, fie „homleși”, „aurolaci”, „boschetari”, știți voi! („Chestiile” alea pe care le detestăm, de care ne ferim ca de șobolani, „suboamenii” care put și nu merită să le acordăm nici măcar o privire, jegoșii dracului, nu? Scârboasă nație suntem!)


Viorel muncește. De la 18 ani. A făcut și pe dracu’n paișpe! Zidărie, zugrăveală, parchetare, cărat cu cârca, muncă grea și deseori murdară, pe care noi ăștia, „intelectualii”, o disprețuim. Și desconsiderăm deseori pe cei ce prestează astfel de munci. Ne credem superiori! Deși nu suntem în stare să montăm o priză în perete!


Ce face Viorel? Tot ce v-am zis mai sus! În plus, dat fiind faptul că muncește ba prin Germania, ba prin Austria, mai face ceva: poze. Pe unde-l duce viața și munca, face poze cu clădiri istorice, cu biserici, catedrale, muzee, edificii. Și nu doar face poze, ci ne spune și istoria clădirilor pe care le vizitează. Cu anul, stilul arhitectonic, istoria locurilor pe care le vizitează în drum spe munca lui grea.

Și nu uită să ne daruiască, în fiecare zi, flori!


Omul ăsta, care uneori face greșeli gramaticale (recunoaște că la „academie” n-a avut șansa să învețe mai mult), ei bine, omul asta are tot respectul meu!


Intrați pe FB și dați-i cerere de prietenie (sau urmăriți-l) lui Viorel Bălan din Köln. Veți fi mai bogați cu un om. Cu o prietenie (fie ea și virtuală). Cu o poveste de viață, nu atât de fericită ca a voastră, dar din care puteți învața multe!

Și cu multe poze. Cu suflet. Din suflet!

Meet Viorel.  Bălan.

Data: sâmbătă 08 septembrie 2018
Loading...